„Fictiunea inseamna magie. Asta mi-am tot repetat citind Persoana intai singular, stralucitul volum de povestiri al lui Haruki Murakami. Oricum ai vrea sa descrii literatura lui – realism magic, realism supranatural –, Murakami ii pune pe cititorii sai din intreaga lume in fata unor intrebari esentiale pe care numai arta le poate prilejui: ce inseamna sa port cu mine bagajul propriei identitati? Cine este eul din mintea mea raportat la lumea exterioara? Este omul care eram cu ani in urma aceeasi persoana care sunt acum? Poate un nume sa fie furat de o maimuta?” (The New York Times Book Review)Haruki MURAKAMI, unul dintre cei mai populari scriitori japonezi contemporani, s‑a nascut in 1949, la Kyoto. A studiat teatrul la Universitatea Waseda din Tokyo. Experienta de proprietar al unui bar in care se canta jazz (reflectata in romanul sau din 1992, La sud de granita, la vest de soare) si cea de traducator al operelor lui F. Scott Fitzgerald, John Irving, Truman Capote si Raymond Carver isi vor spune cuvantul in formarea sa ca mesager al unei Japonii occidentalizate – un tinut amagitor, lipsit parca de suflet si suflu, al carui spirit stravechi pare sa fi disparut aproape in intregime. Primul sau roman, Asculta cum canta vantul (1979), i‑a adus Premiul Gunzo, fiind urmat de Pinball, 1973 (1980) si In cautarea oii fantastice (1982, distins cu Premiul Noma). In 1987 a publicat Padurea norvegiana, bestseller international, tradus in numeroase limbi si vandut in milioane de exemplare. Murakami a mai publicat volumul de interviuri Underground. Atentatul de la Tokio si spiritul japonez (1997) si romanele La capatul lumii si in tara aspra a minunilor (1985, pentru care a primit Premiul Tanizaki), Dans dans dans (1988), Cronica pasarii‑arc (1994, nominalizat la prestigiosul IMPAC Dublin Literary Award), Iubita mea, Sputnik (1999), Kafka pe malul marii (2002), 1Q84 (2009‑2010), Tsukuru Tazaki cel fara de culoare si anii sai de pelerinaj (2013), Uciderea Comandorului (2017) si Orasul si zidurile sale incerte (2023), precum si volumele de povestiri sau eseuri Elefantul a disparut (1993), Dupa cutremur (2000), Salcia oarba, fata adormita (2006), Autoportretul scriitorului ca alergator de cursa lunga (2007), Pur si simplu despre muzica (2011) si Meseria de romancier (2015). A fost nominalizat in repetate randuri la Premiul Nobel.